Investeste in fonduri mutuale

Banii romanilor au fost atrase de fondurilor mutuale monetare deoarece acestea au capacitatea de a obtine de la banci dobanzi mai mari decat inflatia si decat daca te-ai duce la ghiseu sa depui bani.
Algoritmul de functionare a unui fond monetar de investitii este foarte simplu, acestea avand un numar mare de clienti deci dispunad de foarte multi bani, pot negocia cu bancile cu bancile dobanzi la termene mult mai mari decat le ar acorda respectivele banci persoanelor fizice care s-ar duce sa depuna bani la acea banca.

AAF - Asociatia Administratorilor de Fonduri intr-un raport intocmit a declarat ca
cei peste 115.000 de investitori care au banii in fonduri monetare au o avere de peste 817 mil. euro (3,3 miliarde de lei)
Cele mai bogate fonduri mutuale in care au preferat romanii sa investeasca au fost cu 940 mililioane lei este fondul BCR Obligatiuni, care este administrat de Erste Asset Management. Pe locul doi adragand 140 de milioane de lei este fondul BT Obligatiuni, face parte din grupul Bancii Transilvania .

Un articol despre investitii, fonduri mutuale poate fi citit si aici http://www.money.ro/numarul-romanilor-care-si-au-adapostit-banii-in-fondurile-mutuale-a-crescut-de-2-5-ori-in-doi-ani_929821.html

are profitul la jumatate fata de anul trecut

Unirea Shopping Center a raportat o scadere a cifrei de afaceri cu 11,6 % la la 86,4 mi­lioane de lei.
Compania este detinuta de omul de afaceri Dan Adamescu si detine un centru comercial in bucuresti si unul in Brasov.

Un factor important care a dus la nerealizarea profitului bugetar a fost determinata de cresterea chel­tuielilor de exploatare, la 51,6 mi­lioane de lei, cu 58% peste nivelul bugetat.
Rezultatul a fost influentat de asemeni si de dife­ren­ţe de curs negative de 1,1 mil. lei, de crearea de pro­vizioane pentru clienti incerti in suma de 3,8 mil. lei, si de chel­tuieli de reparatii si intretinere mai mari cu 0,9% deter­minate de re­paratiile nece­sare in ur­ma stricaciunilor pro­vocate in timpul iernii 2009-2010 .

SURSA : http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/profitul-unirea-shopping-center-s-a-injumatatit-anul-trecut-8169282

mai multe despre profitul companiei Unirea Shopping Center gasiti si aici : http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/profitul-unirea-shopping-center-s-a-injumatatit-anul-trecut-8169282

Romania pe lista investitorilor

Pe lista pietei pentru investitiile de private equity si venture capital, Romania a coborat alaturi de alte state ca Turci, Irlanda, Slovacia, spune un studiu al companiei Ernst&Young.
Daca unele tari au crescut in acest clasament ca Tunisia, Bahrain (8 pozitii), Vietnam (9 locuri), Arabia Saudita, Indonezia (11 pozitii) si Brazilia (14 locuri), Romania si Slovacia au coborat.
Romania privita de investitori:
PUNCTE TARI
- in comparatie cu Bulgaria, Ucraina si Ungaria un nivel mai redus al datoriei private
- cursul de schimb stabil
PUNCTE SLABE
- costul ridicat pentru imprumuturi bancare

Aici http://www.wall-street.ro/articol/Companii/102434/Cat-de-atractiva-este-Romania-pentru-investitori.html vezi si amenintarile si oportunitatile in Romania in ochii investitorilor.

Citi Group: Scadere de 32% a profitului net in T1

Rezultatele peste asteptari au fost sustinute de reducerea provizioanelor si imbunatatirea rezultatelor diviziei de credite de consum.

Profitul de zece centi pe actiune a depasit castigul de noua centi estimat de cei 21 de analisti consultati de Bloomberg.

Grupul american a inregistrat in ianuarie-martie al cincilea trimestru consecutiv de crestere, dupa ce in 2008 si 2009 a avut pierderi cumulate de peste 29 miliarde de dolari. Rezultatele au permis directorului general, Vikram Pandit, sa reintroduca plata unui dividend de 1 cent pe titlu, incepand cu luna mai.

Actiunile bancii, care au crescut cu 43% anul trecut, se aflau la 15 aprilie in scadere cu 6,6% fata de inceputul anului.

Bank of America, cea mai mare banca din SUA dupa active, a raportat un profit de 2,05 miliarde de dolari pentru primul trimestru, in timp ce JPMorgan Chase, a doua mare institutie de credit a avut un castig de 5,56 miliarde de dolari.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/International/102412/Citi-Group-Scadere-de-32-a-profitului-net-in-T1.html

BCR Asigurări VIG a realizat un profit de 14,4 milioane lei, în 2010

BCR Asigurări VIG a realizat un profit în valoare de 14,43 milioane de lei, conform raportărilor financiare IFRS, informează un comunicat al companiei.

BCR Asigurări VIG a înregistrat un volum al primelor brute subscrise în 2010 de peste 522 milioane lei, aproximativ 125 milioane euro (IFRS, date auditate), cu 9% sub rezultatul din 2009. Astfel, BCR Asigurări se află pe poziţia a cincea în topul companiilor de asigurare care practică asigurări generale.

Valoarea totală a despăgubirilor plătite în 2010 a scăzut cu 7,9% şi a fost în valoare de 357 milioane lei, conform raportărilor financiare IFRS ale grupului VIG, în comparaţie cu anul 2009. În anul 2010, BCR Asigurări a achitat una dintre cele mai mari daune din piaţa asigurărilor din ultimii ani, în valoare de 11 milioane lei, pentru o poliţă de asigurare tip property.

Structura portofoliului de asigurări a cunoscut modificări ca urmare a reorientării liniilor de business. În comparaţie cu anul 2009, cea mai mare creştere ca pondere în structura portofoliului a fost de 40% pentru asigurările de răspunderi civile generale, urmate de asigurările RCA, cu o creştere de 25%, şi de asigurările de bunuri (de tip property), cu 6%.

Asigurările auto facultative (CASCO) au urmat tendinţa generală negativă a pieţei de profil şi a activităţii de leasing, pe fondul procesului de eficientizare a portofoliului propriu de CASCO şi a introducerii sistemului bonus/malus. BCR Asigurări VIG a implementat în 2010 o strategie de eficientizare a activităţilor de back office şi soluţionare daune precum şi de optimizare a procesului de control al costurilor administrative şi de achiziţii.

De asemenea, BCR Asigurări a lansat, în premieră pe piaţa de asigurări din România, aplicaţia de asistenţă prin telefon 'iPhone Insurance Assistance - BCR Asigurări VIG', destinată utilizatorilor de telefoane tip Smartphone, cu ajutorul căreia aceştia pot simplifica şi urgenta procesul de soluţionare a daunelor prin trimiterea de fotografii direct către Centrul de Daune al BCR Asigurări VIG.

SURSA : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/bcr-asigurari-vig-a-realizat-un-profit-de-144-milioane-lei-in-2010-146296.html

Un fond de investitii din China are 300 MLD. dolari pentru Europa

Economia mondiala va incetini puternic anul urmator, sau chiar va intra in recesiune, in contextul in care unele state retrag masurile de stimulare a cresterii, iar altele inaspresc politicile monetare, a afirmat presedintele fondului China Investment Corp, Lou Jiwei.

Europa are cele mai pesimiste perspective intre economiile avansate, in parte din cauza crizei datoriilor din zona euro, a adaugat el.

"Piata interna europeana nu-si revine foarte repede, asa ca, probabil, economia este sustinuta de cererea externa. Asta nu inseamna ca nu suntem dornici sa investim in Europa. Cautam oportunitati in regiune", a spus Lou.

Anumite cadre institutionale din Europa ofera posibilitati mai atractive decat in alte state.

"De exemplu, in probleme de infrastructura, modelul de parteneriat public-privat din Europa este mult mai bun decat cel din SUA", a afirmat el.

Presedintele China Investment Corp se asteapta ca economiile avansate sa-si retraga programele de sustinere a cresterii in ultimul trimestru al anului, cu impact negativ la nivel mondial, in timp ce pietele emergente vor inaspri politicile monetare si vor permite aprecierea propriilor monede, determinand astfel o incetinire a avansul economic in statele respective.

China Investment Corp a fost infiintat in 2007 pentru a investi rezervele valutare masive ale Chinei in active cu randamente ridicate. Fondul a avut in 2009 un randament de 12%, fata de o pierdere de 2% in 2008.

Rezervele valutare ale Chinei, cele mai mari din lume, au crescut cu aproape 200 de miliarde de dolari in primul trimestru, si au atins un nou nivel record, de 3.050 miliarde de dolari.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/International/102381/Un-fond-de-investitii-din-China-are-300-MLD-dolari-pentru-Europa.html

Investiţiile străine: plecări pe capete, intrări cu ţârâita

«ING sparge gheaţa la Cluj: investiţie de 250 de milioane de euro şi peste 1.000 de angajări.“ Aşa sunau majoritatea titlurilor care împânzeau ziarele în septembrie 2010, la lansarea unuia dintre cele mai valoroase proiecte investiţionale din ultimii doi ani din România.

„A fost vorba de criterii bine stabilite, pe care oraşe din alte ţări nu le-au întrunit: o bună infrastructură, combinaţia de limbi străine vorbite, calitate şi costuri competitive, forţă de muncă specializată“, ne explica atunci Koen Vanvinckenroye, directorul general al ING Service Center Europe, de ce a ales România pentru această investiţie. După nici şase luni, compania anunţa că a decis să înceteze operaţiunile centrului de la Cluj, vinovate fiind, oficial, „schimbările economice şi legislative din ultimii ani“.

Neoficial, potrivit informaţiilor apărute în presa locală, decizia a fost rezultatul presiunii venite din partea filialelor ING din alte state, care îşi pierdeau departamentele operaţionale în favoarea Clujului. Alte voci arată cu degetul spre autorităţi, considerate incapabile să atragă şi să păstreze investiţii străine.

„Cine îşi imaginează că o companie ca ING pleacă de la Cluj din cauza unei autorităţi publice, pentru că nu-i dă sprijinul, se înşală. Noi oferim aceleaşi condiţii investitorilor, companiile îşi fac o prognoză pe un număr de ani, iar celelalte chestiuni sunt speculaţii“, vine replica preşedintelui CJ Cluj, Alin Tişe.

Retrageri masive

Plecarea ING este, probabil, cea mai spectaculoasă retragere a unui investitor străin din ultima perioadă. Nu este însă, nici pe departe, singura. La finalul lui decembrie trecut, asistam la cel mai notabil exit al unui jucător din sectorul financiar, de la debutul crizei şi până acum. GE Money intrase pe piaţa autohtonă în 2005, prin achiziţionarea a trei IFN-uri, contra sumei de 140 de milioane de euro. Cinci ani mai târziu, timp în care a investit aici încă o sută de milioane de euro, divizia de servicii financiare a GE a decis să părăsească România, pe fondul lipsei de rezultate.

La mai puțin de o lună, giganţii energetici GDF Suez, RWE şi Iberdrola anunţau că nu vor mai participa la proiectul de realizare a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei Cernavodă, evaluat la circa patru miliarde de euro şi considerat cea mai mare investiţie din istoria României. Când vine vorba de retragerea investitorilor, este greu să decelezi vreun tipar.

Drept dovadă, dacă în unele luni din 2010 au fost radiate doar câteva zeci de societăţi, în altele, „dezertările“ au fost de ordinul miilor. În plus, plecările au afectat toate domeniile, de la textile la energia regenerabilă (dezvoltatorul austriac de parcuri eoliene Bewag a anunţat recent că îşi vinde activele deţinute în România) şi de la producţia de echipamente auto la cea de îngheţată. Totuşi, mai sunt şi veşti bune.

Aşa cum declara pentru Capital Sorin Vasilescu, director în cadrul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investițiilor Străine (CRPCIS), de la începutul anului şi până acum, 11 companii şi-au exprimat interesul de a face investiţii în România, în valoare totală de peste 900 de milioane de euro. În ce măsură se vor concretiza aceste proiecte, rămâne de văzut.

SURSA : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/investitiile-straine-plecari-pe-capete-intrari-cu-taraita-146254.html

BCR Asigurari de Viata: Profit brut mai mare cu 39,5% anul trecut

"Am incheiat anul 2010 in termenii pe care ni i-am propus, inregistrand o crestere semnificativa atat a primelor subscrise, cat si a profitului companiei. Dupa retinerea rezervei legale si a impozitului aferent, profitul net va fi repartizat integral actionarilor, conform hotararilor adoptate saptamana trecuta", a spus Vizinteanu, citata de Mediafax.

Cu un capital social de 21,93 milioane de lei, BCR Asigurari de Viata este o companie membra a grupului financiar Vienna Insurance Group (Austria), care mai detine in Romania si BCR Asigurari, Omniasig si Asirom. Vienna Insurance Group detine o cota de 91,31% in capitalul social, alaturi de Banca Comerciala Romana - 5,41% si alti actionari persoane fizice - 3,28%.

Potrivit datelor comunicate Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR), societatea a subscris din asigurari de viata cu componenta investitionala (legate de fonduri de investitii - clasa III) prime de 165,76 milioane de lei, urmate de politele traditionale (clasa I) - 137,35 milioane de lei si cele de sanatate - 4,23 milioane de lei.

In privinta despagubirilor, BCR Asigurari de Viata a achitat indemnizatii de 25,54 milioane de lei, din care 25,27 milioane de lei pentru politele traditionale.

Pentru 2011, Vizinteanu a afirmat ca bugetul de venituri si cheltuieli aprobat de actionari prevede cresterea primelor subscrise si a profitului, dar a evitat sa avanseze si cifrele aferente acestor indicatori.

"Ca si in anii anteriori mizam pe dezvoltarea companiei in domeniul bancasurance. Vom miza in continuare pe produsele care au fost foarte bine primite de catre clientii nostri si ne-au adus crestere in anii precedenti - asigurarile index linked, renta pentru copii Magister, politele unit linked si asigurarile de protectie economica in cazul somajului", a spus reprezentantul BCR Asigurari de Viata.

In 2010, piata asigurarilor generale si de viata din Romania a scazut cu 5,7% fata de 2009, la 8,36 miliarde lei, pe fondul reducerii cu 7,5% a subscrierilor pe segmentul asigurarilor generale, la 6,69 miliarde de lei, in timp ce asigurarile de viata au urcat cu 2,32%, la 1,66 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).

Asigurarile traditionale (clasa I) au coborat cu 2,2%, la 1,01 miliarde de lei, in timp ce politele cu componenta investitionala au atins 617,73 milioane de lei, cu 9,2% mai mult fata de 2009.

Alaturi de BCR Asigurari de Viata, cei mai importanti jucatori pe acest segment al asigurarilor sunt ING Asigurari de Viata si Alico Romania.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/102353/BCR-Asigurari-de-Viata-Profit-brut-mai-mare-cu-39-5-anul-trecut.html

Televiziunea Publică - venituri din publicitate de 9,65 milioane de euro, în 2010

În 2010, veniturile din publicitate ale Societăţii Române de Televiziune (şase televiziuni - TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR INFO şi TVR Internaţional, site-ul Televiziunii Publice şi teletextul postului public de televiziune) au fost de 9.655.861,10 euro, conform informaţiilor oferite de Splendid Media (regia care a gestionat şi vândut spaţiul publicitar al TVR în 2010). Veniturile totale din publicitate înseamnă totalul vânzărilor efectuate, ceea ce include şi rebate-ul pentru agenţii (comisionul acordat în funcţie de volumul investit) şi comisionul de regie. Această sumă reprezintă 85% din venitul garantat şi ofertat de către Splendid Media SA la licitaţia din 2008.



În raport se mai spune că, anul trecut, s-au încasat venituri din publicitate cu 9,2% mai mari decât în anul 2009. Creşterea a fost determinată de faptul că, în 2010, TVR 1 a difuzat meciurile UEFA Champions League şi Campionatul Mondial de fotbal 2010, de politica de vânzări Splendid Media, care s-a bazat pe o încărcare cât mai mare cu publicitate, dar şi de creşterea audienţei pe spot la TVR 1 cu 8% şi a cotei de piaţă cu 12%, comparativ cu 2009 (pentru un target format din oameni cu o vârstă de peste 18 ani, din mediul urban).



Însă, după acordarea comisionului cuvenit Splendid Media de 5% şi a rebate-urilor acordate agenţiilor cu care TVR a colaborat anul trecut (412.413,11 euro), partea care a revenit Televiziunii Publice din veniturile totale de publicitate a fost de 8.781.275,59 euro.



Suma cuvenită TVR de 8.781.275,59 euro este cu 389.305,49 euro mai mică decât venitul net minim garantat. Venitul Net Minim Garantat (VNMG) aferent anului 2010 este de 9.600.000 euro. Singurul factor care influenţează realizarea VNMG 2010 este nealocarea minutelor de publicitate, se precizează în raport.



Astfel, conform contractului, Splendid Media avea obligaţia de a achita către TVR, până la 31 martie 2011, 85% din venitul net minim garantat pentru anul 2010 corectat cu lipsa pauzelor, respectiv 9.170.581,08 euro net. Prin urmare, obligaţia de plată a Splendid Media pentru anul 2010 este de 7.794.993,92 euro net, se precizează în raport.



Totuşi, potrivit raportului, care citează Splendid Media, neîndeplinirea planului de business pe 2010 (-12,5%) a fost cauzată de: scăderea drastică a bugetelor de publicitate pe fondul crizei economice mondiale, o scădere de 10% faţă de 2009; lipsei break-urilor şi nealocării integrale a 8 minute publicitate/oră; scăderii cu 4% a audienţei pe spot înregistrată de TVR 2; 72,3% din spoturile difuzate pe TVR Cultural au înregistrat audienţă zero, pentru care nu s-a încasat niciun ban. Pe de altă parte, TVR Info nu este monitorizat de GfK România, iar TVR 3 a început să fie monitorizat din aprilie 2010. Citeşte articolul
Taguri: publicitate, Societatea Română de Televiziune, SRTV, TVR, venituri
Adauga anunt de la 2.3 Euro pe luna simultan pe MagazinulDeCase.ro si Realitatea.net. (P)
A inceput Rabla 2011! Completeaza formularul si beneficiaza de avantajele Ofertei Renault ALL INCLUSIVE. Convinge-te! renault.ro/rabla-2011 (P)
A inceput Rabla 2011! Completeaza formularul si beneficiaza de avantajele Ofertei Renault ALL INCLUSIVE. Convinge-te! renault.ro/rabla-2011 (P)

SURSA : http://www.money.ro/raport-tvr--televiziunea-publica---venituri-din-publicitate-de-9-65-milioane-de-euro--in-2010_930871.html

Ce profit a raportat cea mai mare banca americana

Rezultatele bancii au fost sprijinite de scaderea costurilor de credit, castigurile din investitii de capital si veniturile mai mari obtinute din comisioane de asset management si investment banking, se arata intr-un comunicat al BofA.

Profitul a fost insa afectat de cresterea costurilor pe segmentul creditelor ipotecare, dar si a cheltuielilor cu diverse litigii. Totodata, veniturile mai reduse din vanzari si trading fata de nivelurile record din primul trimestru al anului trecut au impins in jos profitul.

"Cresterea puternica a balantei depozitelor si contributiile pozitive de la cinci dintre cele sase divizii reflecta imbunatatirea stabila a economiei in general (...) Am beneficiat de asemenea de o mai buna calitate a creditelor. Desi este inca fragila, economia se vindeca. Vedem cresterea cheltuielilor retail fata de aceeasi perioada a anului trecut si scaderea continua a cazurilor de faliment si de delincventa la plata creditelor", a declarat, in comunicat, directorul general al Bank of America, Brian Moynihan.

Venitul net al bancii, care exclude cheltuielile cu dobanzile, a scazut cu 16% in primul trimestru, la 26,8 miliarde de dolari, de la 31,9 miliarde de dolari in aceeasi perioada a anului trecut. Provizioanele au scazut totodata puternic, de la 9,8 miliarde de dolari la 3,8 miliarde de dolari.

Cheltuielile, exclusiv costurile cu dobanzi, au urcat cu 7,4%, de la 18,6 miliarde de dolari la 20,2 miliarde de dolari.

Rata creditelor neperformante a scazut de la 3,7% la 3,4%, iar soldul acestor active a coborat de la 35,9 miliarde de dolari la 31,6 miliarde de dolari.

Activele totale ale BofA valorau 2.338 miliarde de dolari la finele lunii martie, fata de 2.370 miliarde de dolari la sfarsitul anului trecut, respectiv 2.516 miliarde de dolari dupa primele trei luni din 2010.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/International/102325/Ce-profit-a-raportat-cea-mai-mare-banca-americana.html

Metrorex investeste 107 mil. euro in trenuri noi

Contractul are o durata de 38 luni si este finantat printr-un credit de la Banca Europeana de Investitii si bugetul de stat.

Trenurile au in total 96 de vagoane si vor inlocui garniturile vechi de tip IVA.

Pentru a participa la licitatie, firmele interesate trebuie sa depuna o garantie de participare de 8,5 milioane lei, recomandari de la alti beneficiari, iar media globale de afaceri pe ultimii trei ani trebuie sa fie de minim 800 milioane lei.

Una dintre cerintele minime ale licitatiei este ca ofertantul sa faca dovada faptului ca a furnizat in ultimii cinci ani trenuri totalizand minim 96 de vagoane in cadrul a minim trei contracte cu o valoare totala de 400 milioane lei.

Criteriul de atribuire va tine cont de pret (60%) si punctajul tehnic, reprezentand performatele tehnice, mentenanta, livrarea si garantia (40%).

Ofertele pot fi depuse pana la 15 iunie, data la care vor fi si deschise.

In prezent, parcul de metrouri al Metrorex numara 44 de trenuri noi de tip Bombardier si 31 de trenuri de constructie veche de tip IVA.

Achizitia celor 16 trenuri este inclusa, alaturi de alte 21 de garnituri, in acordul de imprumut incheiat in 2009 de Guvern cu Banca Europeana de Investitii (BEI), de 395 milioane euro, pentru constructia Magistralei V Drumul Taberei-Universitate.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Economie/102320/Metrorex-investeste-107-mil-euro-in-trenuri-noi.html

Cat va investi Guvernul in urmatorii doi ani?

"Ne trebuie in primul rand investitii, dezvoltare si locuri de munca, pentru ca asa putem plati salariile si pensiile. Obiectivul guvernului este de a directiona mai multi bani pentru investitii. In 2010 am alocat 33 miliarde lei, in acest an 35 miliarde lei, iar in 2012 vom ajunge la 45 miliarde lei", a spus Boc, citat de Mediafax.

El a adaugat ca Bucurestiul reprezinta "un obiectiv strategic" pentru guvern.

"Capitala este si va ramane un obiectiv strategic pentru guvern, care investeste nu numai in Stadionul National, unde am alocat anul trecut 35 milioane euro, dar si in infrastructura de transport", a spus Boc.

El a adaugat ca alta prioritate a guvernului este sustinerea locurilor de munca. "Azi aveti dovada ca programele de reforma din ultimii doi ani isi arata roadele. Asta inseamna sa-ti pese de viitor. Ducem deficitul catre dezvoltarea infrastructurii", a mai spus premierul.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Economie/102317/Cat-va-investi-Guvernul-in-urmatorii-doi-ani.html

Cea mai mare bancă americană anunţă un profit în cădere cu 37% la trei luni

Profitul net al Bank of America (BofA), cea mai mare bancă americană după active, a scăzut cu 37,5% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la două miliarde de dolari, afectat în principal de costurile mai ridicate pe segmentul creditelor ipotecare.

Rezultatele băncii au fost sprijinite de scăderea costurilor de credit, câştigurile din investiţii de capital şi veniturile mai mari obţinute din comisioane de asset management şi investment banking, se arată într-un comunicat al BofA.

Profitul a fost însă afectat de creşterea costurilor pe segmentul creditelor ipotecare, dar şi a cheltuielilor cu diverse litigii. Totodată, veniturile mai reduse din vânzări şi trading faţă de nivelurile record din primul trimestru al anului trecut au împins în jos profitul.

Venitul net al băncii, care exclude cheltuielile cu dobânzile, a scăzut cu 16% în primul trimestru, la 26,8 miliarde de dolari, de la 31,9 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Provizioanele au scăzut totodată puternic, de la 9,8 miliarde de dolari la 3,8 miliarde de dolari.

Cheltuielile, exclusiv costurile cu dobânzi, au urcat cu 7,4%, de la 18,6 miliarde de dolari la 20,2 miliarde de dolari.

Rata creditelor neperformante a scăzut de la 3,7% la 3,4%, iar soldul acestor active a coborât de la 35,9 miliarde de dolari la 31,6 miliarde de dolari.

Activele totale ale BofA valorau 2.338 miliarde de dolari la finele lunii martie, faţă de 2.370 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, respectiv 2.516 miliarde de dolari după primele trei luni din 2010.

SURSA : http://www.zf.ro/business-international/cea-mai-mare-banca-americana-anunta-un-profit-in-cadere-cu-37-la-trei-luni-8160706

Rezultatele Google au dezamăgit investitorii, după o creştere surprinzătoare cu 54% a cheltuielilor

Creşterea cheltuielilor a uimit investitorii, deja îngrijoraţi că noul director general, Larry Page, ar putea pierde din vedere profitabilitatea pentru a se concentra pe creşterea veniturilor.

Acţiunile Google au pierdut peste 5% în prelungirea şedinţei bursiere de joi de la New York, deşi venitul net al companiei a urcat cu 29%, la 6,54 miliarde de dolari, peste aşteptările pieţei.

Analiştii anticipează că Larry Page va continua să investească în produse noi, care să deschidă o ofensivă agresivă în sectoare precum reţelele sociale şi gadget-urile mobile.

Managementul Google a arătat joi că avansul puternic al cheltuielilor face parte din strategia companiei de a urmări oportunităţi de afaceri de miliarde de dolari.

Cheltuielile operaţionale ale companiei au urcat cu 54% în primul trimestru, la 2,84 miliarde de dolari. Google a angajat peste 2.000 de persoane în primul trimestru şi a acordat, de la începutul acestui an, o mărire de salariu de 10% întregului personal. Planul de angajări pentru acest an depăşeşte 6.000 de posturi.

SURSA : http://www.zf.ro/business-hi-tech/rezultatele-google-au-dezamagit-investitorii-dupa-o-crestere-surprinzatoare-cu-54-a-cheltuielilor-8159733

Șefii Sanador: „Spitalul intră pe profit în al treilea an”

Spitalul are o suprafaţă totală de 18.000 de mp şi o capacitate de 290 de paturi, managerii estimând pentru primul an defuncționare un grad de ocupare de 30%, însemnând 3.500 de pacienți. Unitatea ar urma să intre pe profit în al treilea an de funcțuionare, urmând ca investiția să fie recuperată în zece ani.

„Sperăm să atragem cât mai mulți pacienți care până acum mergeau în străinătate pentru a se trata”, a spus Doris Andronescu, directorul general al companiei. „Condițiile de tratament sunt aceleași ca în Vest, dar tarifele mult mai mici”, a mai spus ea.

Medicii angajați au fost recrutați atât din sistemul de stat cât și de la unități privat. „Dorim să atragem cât mai mulți dintre medicii care vor să plece în străinătate”, a spus Doru Herghelegiu, directorul spitalului.

Spitalul dispune de un bloc operator format din 7 săli de operaţie, 17 posturi de terapie intensivă pentru adulţi, 7 posturi de terapie intensivă neonatologie şi câte un compartiment de primiri urgenţe pentru adulţi şi copii. Medicii angajați pun accent pe implementarea tehnicilor chirurgicale cu minimă invazivitate.

Blocul de naşteri din cadrul spitalului are trei săli de naştere şi de intervenţii chirurgicale ginecologice şi este conectat cu o secţie de terapie intensivă neonatologie din sectorul medical privat, asigurând gradele de asepsie necesare.
O zi de cazare în rezervele unității variază de la 500 la 760 de lei, în funcție de tipul fiecăreia. Tariful unei nașteri normale este de 6.200 de lei la un medic specialist sau 7.700 la un profesor, iar o apendicectomie costă 4.700 de lei (normal) sau 5.500 de lei (laparoscopic).

SURSA : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/sefii-sanador-spitalul-intra-pe-profit-in-al-treilea-an-146226.html

In lumea Google: Atunci cand un profit de doar 2,3 mld. $ dezamageste

Google a anuntat joi rezultatele financiare, acesta fiind si prima oara cand noul CEO al companiei, co-fondatorul Larry Page (foto), a vorbit in fata actionarilor. Acesta a dezamagit insa, luand cuvantul doar doua minute in care a subliniat cat de optimist este in ceea ce priveste viitorul Google, ulterior dand cuvantul executivilor sai. Page nu a discutat aproape deloc despre planurile de viitor ale companiei.

Per total, CEO-ul Google a rostit fix 370 de cuvinte in prima aparitie in fata investitorilor.

In primul trimestru, compania a generat profit de 2,3 mld. $, in crestere cu 18%. Cu toate acestea, valoarea actiunilor a cazut de la 578,5$ la inceputul zilei de joi la minimul ultimelor sase luni – 547$, pe fondul rezultatului mai slab decat cel al analistilor de pe Wall Street.

Oficialii Google au explicat rezultatul considerat slab spunand ca au investit masiv in marketing si in angajari, pentru a contracara cresterea Facebook si Apple.

Google a angajat circa 2.000 de oameni in primul trimestru al anului si a investit 890 mil. $ in data centere si alte proiecte – triplu fata de investitiile de 239 mil. $ realizate in primul trimestru al anului.

Veniturile companiei au crescut cu 27% fata de primul trimestru din 2010, atingand aproape 8,6 mld. $.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/102288/In-lumea-Google-Atunci-cand-un-profit-de-doar-2-3-mld-dezamageste.html

Flanco: Investitii de 1,2 mil. euro in deschiderea a patru magazine

Cele patru noi magazine au o suprafata totala de 2.300 metri patrati, Flanco ajungand astfel la un spatiu de vanzare de de 35.000mp in cele 75 de locatii pe care le detine.

„Revenirea pe un trend ascendent a consumului in perioada sarbatorilor Pascale, precum si investitiile in magazinele noi vor contribui semnificativ la cresterea vanzarilor Flanco. Cele patru magazine inaugurate in ultima luna vor aduce vanzari totale de 30 milioane RON in primul an de functionare.” declara Adrian Olteanu, CEO Flanco.

Deschiderea celor patru unitati face parte din strategia retailerului de a ajunge la o cota de peste 10% dintr-o piata estimata in acest an la circa 1,1 miliarde de euro si de a extinde reteaua de magazine Flanco in spatii cu trafic ridicat.

Noile unitati sunt in Bucuresti (Bucur Obor), Suceava (Iulius Mall), Drobeta Turnu-Severin (Centrul Comercial Cora) si Buzau (Galleria Mall).

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/102236/Flanco-Investitii-de-1-2-mil-euro-in-deschiderea-a-patru-magazine.html

Meffert vrea sa vanda 5.000 de tone de vopsea Dufa si apoi va investi in productie

Fondul de investitii american Advent International a cumparat in 2005 facilitatile de productie de vopsea detinute de trioul Meffert - Marius Ivan – Liviu Stan pe piata locala, pentru circa 20 de milioane de euro. De asemenea, Advent a inchiriat de la grupul german brandul Dufa, pentru o perioada de cinci ani.

“In luna august a anului trecut a expirtat intelegerea de utilizare a brandului Dufa de catre Advent. Impreuna cu ceilalti asociati am facut un studiu si am constatat ca notorietatea Dufa este inca foarte mare. Astfel, am profitat de oportunitate foarte puternica existenta pe piata”, spune Liviu Stan (foto stanga), managing partner al Dufa Tec, companie care readuce produsele grupului german pe piata locala.

Pentru a se pregati pentru momentul 2010, fondul de investitii a inceput sa promoveze la scurt timp dupa tranzactie denumirea Deutek, sub care activeaza pe piata fosta companie Dufa Romania.

Grupul german detine 40% din noua firma creata, iar Liviu Stan si Irinel Gheorghe au cate 30%. Inainte de vanzare, Meffert avea 50%, omul de afaceri Marius Ivan – 40%, iar Liviu Stan – 10%.

“Am revenit in Romania pentru ca suntem convinsi ca sectorul constructiilor va inregistra o crestere in perioada urmatoare si am decis ca nu trebuie sa asteptam, putand profita de revenirea cererii de materiale de constructii”, afirma Dieter Meffert (foto centru), CEO al grupului german.

Dufa Tec a inceput sa vanda vopsea inca de la jumatatea lunii august 2010, iar pana la sfarsitul anului a reusit sa comercializeze produse in valoare de circa 550.000 de milioane de euro. Pentru 2011, primul an complet de functionare, actionarii si-au bugetat o cifra de afaceri de 3,5 milioane de euro.

Planurile companiei prevad extinderea operatiunilor de pe piata locala printr-o achizitie sau printr-un proiect propriu de investitii.

“Urmatorul pas pe care o sa-l facem in Romania va include o capacitate de productie. Stim ca s-a investit mult pana in 2008 in capacitate de productie, poate dublu fata de ceea ce poata sa absoarba piata din Romania. La momentul respectiv, daca ne va conveni din punct de vedere tehnologic, poate facem o achiztie, sau vom investi intr-o unitate noua. Lucrurile se schimba foarte repede in Romania si peste un an vom putea da un raspuns. In general, treci la productie cand dezvolti niste volume”, spune Liviu Stan.

Dieter Meffert adauga ca o tinta de vanzari de la care se poate discuta despre investitie este de 5.000 de tone. Pasul in ceea ce priveste productia va fi anuntat peste un an.

“Acum poti cumpara mai ieftin decat in 2005, cand am vandut noi. Cand cumperi ceva, achizitionezi businessul la momentul actual si un business plan pe 3-5 ani. In conditiile actuale de piata din Romania, nu stiu cine mai poate face planuri pe cinci ani”, mentioneaza Stan.

El evalueaza piata locala de vopsele la 160 – 180 de milioane de euro in valoarea si la 700.000 de tone anual, din punct de vedere al capacitatii totale de productie instalata.

“Sper ca in 2011 sa ramana la fel si sa nu cada, avand in vedere ca piata din Romania este una a renovarilor. In Romania este nevoie de doua milioane de locuinte. Dar cum oamenii nu au bani sa-si cumpere si nici ce sa cumpere, nu au alta solutie decat sa le renoveze pe cele existente. Sa ne gandim doar la tinerii care sunt nevoiti sa locuiasca impreuna cu parintii si care isi doresc altceva”, declara Stan.

Actionarii au investit sub in milion de euro pana in prezent in promovarea companiei. Dufa Tec comercializeaza produsele in aproximativ 1.800 de magazine de retail traditional si si-a propus ca pana la jumatatea anului sa fie prezenta in 2.500 de locatii, dintr-un total estimate de 4.500 de unitati la nivel national.

De asemenea, firma este prezenta si in cadrul retelelor de bricolaj Ambient si Hornbach.

“Suntem in negocieri cu toate lanturile de Do-It-Yourself de pe piata locala, dar nu vom accepta sa fim prezenti in orice fel de conditii”, spune Irinel Gheorghe (foto dreapta), managing partner Dufa Tec.

Gheorghe, care va deservi activitatea de vanzari si logistica a companiei, detine si distribuitorul de materiale de constructii Sipex Ploiesti, cu afaceri de 16,5 milioane de euro in 2009 si un profit net de aproximativ 240.000 de euro.

Dupa vanzararea Dufa Romania, in urma careia a incasat circa doua milioane de euro, Liviu Stan a investit un milion de euro in domeniul rezidential.

Grupul Meffert, detinut de familia Meffert, are peste 1.200 de angajati la nivel global si detine 11 unitati de productie, dintre care sase in Germania, tara din care exporta in Romania.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Companii/102262/Meffert-vrea-sa-vanda-5-000-de-tone-de-vopsea-Dufa-si-apoi-va-investi-in-productie.html

Astazi in Real-Estate George Padure: Am gresit cand am vandut fondurilor de investitii George Padure: Am gresit cand am vandut fondurilor de investi

Family Center se afla in aceeasi incinta cu magazinul Kaufland din Ramnicu Valcea si are o suprafata construita de aproape 3.500 mp, printre chiriasi sai numarandu-se retailerii precum Altex, Deichmann, DM Drogherie, Carmolimp si Takko.

Sibienii de la Oasis au un buget de investitii de 80 de milioane de euro pentru anul acesta, bani din care vor fi dezvoltate un centru comercial si cinci parcuri de retail. “Motorul” il reprezinta cererea de spatii provenita din partea chiriasilor de tip discount, care fac din 2011 un an propice pentru noi dezvoltari si mai putin pentru vanzarea unor proiecte.

“Pentru anul acesta avem 80 de milioane de euro de investit, 50 de milioane de euro pentru Prima Shopping, in Oradea, si restul pentru proiecte mai mici, de tip retail park. Simtim o revenire a pietei. Operatorii de supermarketuri, si mai ales hipermarketuri, isi reiau expansiunea si vedem o crestere a cererii din partea chiriasilor de tip discount, care vor sa isi continue expansiunea”, declara recent Klaus Reisenauer (foto), intr-un interviu acordat Wall-Street.ro.

Pe langa proiectul din Oradea, cei doi sibieni vor dezvolta cinci parcuri de retail in orasele Alexandria, Adjud, Aiud, Satu Mare si Sebes, care vor fi ancorate de un hipermarket cu politica de discount Kaufland.

In proiectele dezvoltate pana in prezent de Oasis, chiria medie se situeaza sub pragul de 10 euro/mp/luna, potrivit oficialilor companiei. In prezent, portofoliul de spatii comerciale detinut de Oasis este de 24.000 mp, cu un grad de ocupare de 100%.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/102261/Oasis-a-investit-7-mil-euro-in-galeria-comerciala-din-Ramnicu-Valcea.html

Cum pornim investitiile?Economia, la punctul de cotitura

Proiecte multe, bani putini

Statul are, in prezent, 46.000 de proiecte de investitii publice aflate in stadii diferite si acest lucru creeaza, in opinia Consiliului Investitorilor Straini, o nevoie imperativa pentru prioritizare, avand in vedere resursele bugetare limitate.

Proiecte multe, bani putini! Investitiile publice totale s-au situat, in 2010, in jurul a 8 miliarde de euro, in timp ce cheltuielile de capital au fost sub 5 miliarde de euro.

In incercarea de a relansa economia pentru a putea continua sa faca business pe plan local, investitorii straini au format in urma cu mai mult timp o echipa de lucru pentru a identifica mai multe proiecte de investitii care ar sustine evolutia viitoare a Romaniei. Initial, au fost identificate aproximativ 20 de proiecte de investitii care ar trebui sa fie implementate de autoritati in urmatorii ani pentru a asigura o crestere economica sustenabila.

In final, au fost selectate 10 proiecte de investitii prioritare, care ar trebui sa maximizeze crestere economica, sa minimizeze costurile bugetare si sa majoreze absorbtia de fonduri europene.

Investitorii straini le-au propus guvernantilor, la sfarsitul anului trecut, acest set de 10 investitii in valoare de 23 de miliarde de euro care ar genera in perioada 2011 - 2015 un plus de 23,7% la nivelul Produsului Intern Brut si circa 445.000 de noi locuri de munca. Insa, realizarea investitiilor ar presupune costuri la bugetul de stat de 11,9 miliarde de euro si ar genera venituri de doar 8,9 miliarde de euro.

Citeste mai multe detalii despre cele 10 investitii: Top 10 investitii prioritare pentru economie

Statul nu are bani, deficitul bugetar trebuie sa se incadreze in limitele convenite cu FMI si UE, iar lista de investitii prioritare pentru economie a fost scurtata.

"Romania trebuie sa selecteze un numar mic de proiecte productive in defavoarea celor neproductive si sa le urmareasca pana la implementarea finala. Pentru efecte maxime asupra locurilor de munca, autoritatile nu ar trebui sa se limiteze la un singur proiect, ci ar trebuie sa selecteze cel putin cinci", sustin acum reprezentantii Consiliului Investitorilor Straini.

Doua autostrazi, un proiect de infrastructura intre doua orase cheie, o hidrocentrala si un proiect de infrastructura stiintifica. Acestea este lista scurta de prioritati pentru economie sustinuta de cei mai puternici investitori straini din Romania. Investitiile ar genera, intr-o perioada de cinci ani, o crestere economica de 9,5% din PIB si 189.000 de noi locuri de munca.

SURSA : http://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/102264/Economia-la-punctul-de-cotitura-Cum-pornim-investitiile.html

CNVM si-a dat OK-ul pentru primul fond de investitii in arta

“Se atesta inscrierea Fondului inchis de investitii CERTINVEST ARTA ROMANEASCA in Registrul CNVM”, este mentionat in buletinul saptamanal emis de Comisie.

Activele fondului urmeaza sa fi depozitate intr-un cont deschis in cadrul BCR.

Valoarea minima de subscriere in primul fond romanesc de investitii in arta este de 5.000 de euro, cu care se pot cumpara doua unitati de fond. Acesta are o perioada de viata de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire de un an. Obiectivul de randament al fondului este de 15% pe an pentru investitiile in euro.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/102238/CNVM-si-a-dat-OK-ul-pentru-primul-fond-de-investitii-in-arta.html

Prefab investeste 5 mil. euro intr-o centrala de cogenerare

Investitia va asigura necesarul de energie termica pentru sucursala BCA a combinatului si va permite furnizarea a 4 MW in reteaua nationala.

Sistemul va fi implementat pana la jumatatea anului viitor de catre firma KAWASAKI, castigatoarea procesului de selectie.

Prin acest demers, combinatul va obtine o rentabilitate de 30% in productie si costuri energetice, dar si o inalta eficienta in utilizarea capacitatilor de productie. Investitia este realizata din fonduri proprii, urmand ca societatea sa aplice pentru o finantare europeana cu o co-participare de 50%.

La licitatie au participat patru institutii financiare care si-au manifestat intentia de a finanta acest proiect: Raiffeisen Bank, B.R.D.- Groupe Societe General, Unicredit Tiriac si BCR.

“Dupa finalizarea proiectului, Prefab ar putea beneficia de un bonus de inalta eficienta energetica de 1.200.000 euro pe an, timp de 11 ani. Suma este prevazuta de normele europene in domeniu si este acordata de statul roman fiecarei companii care indeplineste criteriile europene de utilizare a energiei produsa in sisteme de co-generare de inalta eficienta”, se arata in comunicatul remis de companie.

Prin realizarea acestei investitii, Prefab va deveni producator de energie pe piata autohtona, supunandu-se reglementarilor actuale. Potrivit legislatiei in vigoare, compania poate folosi 60% din productia de energie in scop intern, restul fiind redirectionata catre reteaua nationala.

„ Estimam ca in perioada urmatoare vom implementa noi activitati pe platforma Prefab care sa beneficieze de energia produsa prin acest sistem. Lucram la acest proiect de 8 ani si de-a lungul timpului am beneficiat de consultanta externa din partea firmelor specializate. Pentru demararea sa am asteptat instituirea unui cadru legislativ adecvat, realizat dupa integrarea in UE si liberalizarea pietei de energie” a declarat Marian Petre Milut, presedintele CA al companiei.

Producatorul de materiale de constructii Prefab Bucuresti (PREH) isi va rascumpara de pe Bursa maxim 10% din propriul capital, actiunile urmand a fi distribuite catre angajatii societatii. Programul pune in pericol free-float-ul Prefab, care in prezent se cifreaza la 6,69%.

Prefab a raportat un profit net de 3,36 milioane lei in 2010, cu peste 70% mai mare decat cel realizat anul anterior.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/102268/Prefab-investeste-5-mil-euro-intr-o-centrala-de-cogenerare.html

Lazea, BNR: România ocupă locul 3 în UE după ponderea investițiilor în PIB. Nevoile trebuie prioritizate

România ocupă locul trei în UE în funcţie de ponderea investițiilor în PIB, dar nevoile sunt nelimitate şi trebuie prioritizate, întrucât primăriile nu pot avea "şi şcoală, şi poduri, şi dispensar, şi drumuri şi stadioane", consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

SURSA : http://www.money.ro/lazea--bnr--romania-ocupa-locul-3-in-ue-dupa-ponderea-investiprc-c8prc-9biilor-in-pib--nevoile-trebuie-prioritizate_929131.html

Lazea: România ocupă locul 3 în UE după ponderea investiţiilor în PIB; nevoile trebuie prioritizate

România ocupă locul trei în UE în funcţie de ponderea investiţiilor în PIB, dar nevoile sunt nelimitate şi trebuie prioritizate, întrucât primăriile nu pot avea "şi şcoală, şi poduri, şi dispensar, şi drumuri şi stadioane", consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

"Foarte important de înţeles este că România, ca şi pondere în PIB a cheltuielilor de investiţii, se află printre primele trei locuri în Europa, numai că nu ne-ar ajunge nici 100% din PIB la cele 40.000 de proiecte deschise astăzi. O primărie nu poate să aibă şi şcoală, şi poduri, şi dispensar, şi drumuri şi stadioane, cum şi-au deschis toate în ultimii 20 de ani. Ceea ce se întâmplă în unele locuri la nivel central trebuie replicat la toate nivelurile. Şi atunci avem acest paradox, cheltuieli de investiţii ca procent din PIB printre cele mai mari din Europa şi necesităţi nelimitate şi neprioritizate", a spus Lazea, în cadrul unei conferinţe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

El a arătat că prioritizarea investiţiilor este necesară şi datorită faptului că este solicitată de Comisia Europeană, în cadrul semestrului european.

SURSA : http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/lazea-romania-ocupa-locul-3-in-ue-dupa-ponderea-investitiilor-in-pib-nevoile-trebuie-prioritizate-8157396

Flanco: Investitii de 1,2 mil. euro in deschiderea a 4 magazine

Cele patru noi magazine au o suprafata totala de 2.300 metri patrati, Flanco ajungand astfel la un spatiu de vanzare de de 35.000mp in cele 75 de locatii pe care le detine.

„Revenirea pe un trend ascendent a consumului in perioada sarbatorilor Pascale, precum si investitiile in magazinele noi vor contribui semnificativ la cresterea vanzarilor Flanco. Cele patru magazine inaugurate in ultima luna vor aduce vanzari totale de 30 milioane RON in primul an de functionare.” declara Adrian Olteanu, CEO Flanco.

Deschiderea celor patru unitati face parte din strategia retailerului de a ajunge la o cota de peste 10% dintr-o piata estimata in acest an la circa 1,1 miliarde de euro si de a extinde reteaua de magazine Flanco in spatii cu trafic ridicat.

Noile unitati sunt in Bucuresti (Bucur Obor), Suceava (Iulius Mall), Drobeta Turnu-Severin (Centrul Comercial Cora) si Buzau (Galleria Mall).

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/102236/Flanco-Investitii-de-1-2-mil-euro-in-deschiderea-a-4-magazine.html

CNVM si-a dat OK-ul pentru primul fond de investitii in arta

“Se atesta inscrierea Fondului inchis de investitii CERTINVEST ARTA ROMANEASCA in Registrul CNVM”, este mentionat in buletinul saptamanal emis de Comisie.

Activele fondului urmeaza sa fi depozitate intr-un cont deschis in cadrul BCR.

Valoarea minima de subscriere in primul fond romanesc de investitii in arta este de 5.000 de euro, cu care se pot cumpara doua unitati de fond. Acesta are o perioada de viata de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire de un an. Obiectivul de randament al fondului este de 15% pe an pentru investitiile in euro.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/102238/CNVM-si-a-dat-OK-ul-pentru-primul-fond-de-investitii-in-arta.html

Ilie Vonica investeste 20 mil. euro într-un spital privat la Sibiu

Omul de afaceri Ilie Vonica, care controlează afacerea din industria de medicamente Polisano, investeşte 20 mil. euro într-un spital privat la Sibiu, al doilea pe care îl opera în această locaţie.
El intenţionează să facă un spital şi în Bucureşti.

"Avem un spital în Sibiu din 2004. Avem alte proiecte în Sibiu şi Bucureşti, dar nu putem accesa fonduri europene pentru aceste proiecte. Sper ca după această dată să se negocieze fonduri pentru sănătate", a spus Vonica.

SURSA : http://www.zf.ro/companii/se-incinge-competitia-in-servicii-medicale-private-sibianul-ilie-vonica-investeste-20-mil-euro-intr-un-spital-privat-la-sibiu-8156941

Dezvoltatorii au fost lacomi. Am greșit că am vândut investitorilor - G Padure

Nu trebuie să ne fie rușine să recunoaștem că piața imobiliară se află într-un impas. Dacă numai recunoaștem și nu încercăm să reparăm greșelile făcute nu vom putea vorbi de o piață matură”, a declarat omul de afaceri, în cadrul târgului imobiliar tIMOn.

Acesta a făcut o listă de greșeli pe care dezvoltatorii, agenții imobiliari, băncile, guvernul și presa le-au făcut în anii de „boom” imobiliar. Pădure a caracterizat dezvoltatorii ca fiind lacomi și lipsiți de experiență și profesionalism.


„Peste 60% din proiectele din București nu au avut un manager de proiect. Lucrau cu angajații firmelor de construcții. Nu s-a studiat piața pentru a puncta prețul corect. Dezvoltatorii s-au bazat pe o casă de mijloc firavă care s-a prăbușit când a apărut criza. S-a lucrat cu marje de profit care ajungeau la 300%, plătind pe terenuri sume uriașe. Speram o recuperare a investiției imediat”, a menționat omul de afaceri. El a mai spus că firmele de construcții au fost alese după cel mai mic preț oferit și nu s-a uitat nimeni dacă au și capacitatea de a finaliza proiectele începute.

El a mai punctat faptul că pe piața locală au fost atrași o serie de dezvoltatori străini care nu aveau experiență nici cât cei locali.

Printre greșelile pe care el însuși le regretă a enumerat lipsa de cunoaștere a clienților și faptul că a făcut o greșeală că a vândut apartamente către fonduri de investiții. „Am greșit când am vândut către investitorii spanioli, care aveau o criză la ei în țară și care, prin nerespectarea angajamentelor, au blocat afacerea, în timp ce puteam să le vindem altora”, a explicat omul de afaceri.
Potrivit acestuia, din totalul de 300 de apartamente câte are ansamblul

Metropolis Residence, din zona Piața Chibrit, s-au reziliat circa 100 de contracte încheiate acum doi ani, dintre care a reușit să mai vândă 40 de unități. Acum are de vândut circa 60 de apartamente.

SURSA : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/spovedania-lui-padure-dezvoltatorii-au-fost-lacomi-am-gresit-ca-am-vandut-investitorilor-14618.html

România nu are o problemă cu fondurile pentru investiții, ci cu strategia - M Gheorghe

Lipsa unor măsuri concrete în această direcție poate duce la măsuri nedorite din partea investitorilor și aici trebuie spus că, în 2010, unele investiții majore au fost oprite, aceste stopări fiind cauzate de incertitudini și lipsă de predictibilitate, a mai spus oficialul CIS.

"Împreună cu colegii noștri din CIS am observat că există proiecte de peste 10 miliarde de euro care se întind până în 2015 și care pot fi sprijinite chiar de investitorii străini deja existenți în România", a mai precizat Mariana Gheorghe.

La lansarea din octombrie 2010 a programului propus de CIS, una din ținte era ajungerea la un PIB de 8.500 de euro pe cap de locuitor.

"Este o cifră ambițioasă care presupune investiții de 25 de miliarde de euro. Am constatat că investițiile în infrastructură și energie au cel mai mare impact asupra economiei. Pentru aceasta este nevoie de măsuri de stimulare a investițiilor", a spus Gheorghe.

"După ce în 2010 guvernul s-a concentrat pe consolidare fiscală, ceea ce este de apreciat, acum trebuie să ne concetrăm eforturile în vederea relansării creșterii economice", a mai precizat ea.

Consiliul Investitorilor Străini reuneşte 125 de membri care deţin 60% din investiţiile străine din România, ale căror afaceri au o pondere în PIB de 30%.

SURSA : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/mariana-gheorghe-cis-romania-nu-are-o-problema-cu-fondurile-pentru-investitii-146188.html

Am gresit cand am vandut fondurilor de investitii - G Padure

“ Piata de imobiliare se afla inca in impas din cauza lipsei de profesionalism si a lacomiei jucatorilor implicati. Dezvoltatorii trebuie sa recunoasca unde au gresit, dar ei nu au fost singuri pe piata”, subliniaza fostul primar al sectorului 1 al Bucurestiului.

El a adaugat ca principalele caracteristici ale dezvoltatorilor, agentilor imobiliari, clientilor si administratiilor locale deopotriva au fost lacomia si lipsa experientei in domeniu.

“Nimeni nu a stat sa analizeze piata, sa afle ce se cere si ce se ofera concret. Multi dezvoltatori s-au bazat pe o clasa de mijloc firava si pe marje de profit nerealiste de pana la 300%, cand peste 60% din proiectele de pe piata nu au un manager de proiect”, precizeaza Padure.

De asemenea, in viziunea lui, o mare parte din vina pentru situatia precara a pietei imobiliare din Romania din ultimii ani o poarta agentiile imobiliare, care au angajat frenetic oameni fara experienta, orbiti de dorinta de profituri uriase.

“Au mers pe ideea ca se vinde totul, orice, pe oricat. Chiar au cumparat terenuri si locuinte pe care le-au aruncat pe piata la preturi de doua-trei ori mai mari, ascunzand defectele fata de clienti. Foarte multi agenti au fost facuti peste noapte, ca taximetristii, in goana dupa profit”, a afirmat omul de afaceri.

Nici bancile nu au scapat de critica aspra a lui George Padure, care le-a acuzat de indiferenta si acceptarea unor criterii neprofitabile pentru nimeni.

“Bancile au acordat finantari prea mari si au acceptat grade de indatorare de pana la 100%. Au acceptat supraevaluarile terenurilor si ipotecilor si de aceea avem acum peste 10 miliarde de credite imobiliare neperformante”, a opinat el.

Singura speranta pentru maturizarea pietei imobiliare de la noi consta in recunoasterea greselilor facute pana acum de catre toti jucatorii si corectarea cat mai precisa a acestora, potrivit omului de afaceri.

“Nu m-am vindecat de microbul imobiliarelor, dar raman mai circumspect. Ma pregatesc acum pentru deciziile ce vor trebui luate in legatura cu proiectul Sigma, unde reorganizarea va incepe de la vara”, a incheiat Padure.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/102240/George-Padure-Am-gresit-cand-am-vandut-fondurilor-de-investitii.html

Cel mai mare spital privat din Bucureşti, inaugurat în urma unei investiţii de 40 mil. euro

Familia Andronescu, fondatorii retelei de clinici private Sanador, a inaugurat joi cel mai mare spital privat din Bucureşti, cu o capacitate de 290 de paturi, în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro.

"Spitalul Sanador cuprinde toate specialităţile medicale şi de chirurgie, un caz unic pe piaţa românească de servicii medicale private", a declarat Florin Andronescu.

În cadrul spitalului vor lucra 460 de medici, colaboratori din unităţile de stat şi private, şi un număr de 200 de asistente.

Lucrările de construcţie au durat doi ani.

SURSA : http://www.zf.ro/companii/cel-mai-mare-spital-privat-din-bucuresti-inaugurat-in-urma-unei-investitii-de-40-mil-euro-8156448

Fondurile de investiţii şi băncile încep revoluţia la Bursă

Cu două săptămâni înaintea Adu­nării Generale din 29 aprilie un grup de acţionari a înaintat Bursei propunerea de înjumătăţire a capitalului social, de la 76,7 mil. lei la 38,3 mil. lei, prin reducerea valorii nominale de la 10 la 5 lei şi distribuirea sumei rezultate către acţionari sub formă de dividende extraordinare.
La finele anului trecut BVB dispunea de lichidităţi de 63,3 mil. lei, astfel că suma rezultată din reducerea capitalului social ar reprezenta mai mult de jumătate din lichidităţile operatorului bursier.
Potrivit unor surse din piaţă, printre semnatarii propunerii se numără fondurile de investiţii administrate de Franklin Templeton şi cele ale companiei austriece Erste Sparinvest, cei mai mari acţionari instituţionali ai BVB.

Greg Konieczny, vicepreşedintele Franklin Templeton şi managerul de portofoliu al Fondului Proprietatea (FP), candidează pentru un loc în CA al BVB după demisia lui Daniel Ţepeş. Oficialii Franklin Templeton nu au dorit să comenteze pe această temă.

Fondurile ar mai putea propune conducerii Bursei şi includerea pe ordinea de zi a AGA a unei propuneri privind alegerea administratorilor în baza votului cumulativ. Azi, 14 aprilie, este ultima zi până la care pot fi depuse completări la ordinea zi de AGA.

"De la momentul în care Bursa a făcut acest excedent de lichidităţi s-a pus problema distribuirii banilor către acţionari şi reducerii capitalului social. Personal, cred că această propunere are şanse să treacă de această dată", a spus Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova. Societatea este acţionar cu peste 4% din BVB.

Ultima dată când s-a ridicat problema reducerii capitalului social a fost în noiembrie anul trecut, când Daniel Ţepeş, pe atunci cel mai mare acţionar al BVB, şi Asociaţia Brokerilor, condusă de Dan Paul, ar fi trimis o cerere formală Consiliului Bursei. Ulterior, această cerere a fost retrasă. De asemenea, în AGA Bursei din septembrie 2010 societăţile de brokeraj, atunci principalii acţionari ai Bursei, au respins prin neprezentare propunerea managementului de a splita valoarea nominală a acţiunilor de la 10 lei la 1 leu.

"Structura acţionariatului Bursei s-a schimbat. Brokerii şi-au vândut acţiunile către fonduri de investiţii care văd altfel lucrurile. Nu exclud ca noii acţionari intraţi la BVB să ceară noi alegeri pentru conducerea Bursei", a spus Valerian Ionescu, directorul departamentului de tranzacţionare pe piaţa de capital al BCR.

Suma de 9 milioane de euro reprezintă mai mult de jumătate din lichidităţile de care dispune Bursa de Valori Bucureşti. Lichidită­ţile au crescut puternic în anul de vârf 2007, când bursa a făcut un profit record de 29 mil. lei. Profitul din 2007 a fost capitalizat, în timp ce câştigurile din 2008 şi 2009, care au fost mult mai mici, au fost distribuite sub formă dividende către acţionari. O destinaţie a acestor lichidităţi, proiect care însă nu s-a concretizat, ar fi fost mutarea grupului BVB într-un sediu nou.

"Propunerea de distribuire a lichidităţilor este mai veche şi face referire la faptul că Bursa ar trăi din dobânzile obţinute din plasarea lichidităţilor, asemeni unui fond de investiţii, fără a concretiza proiecte de dezvoltare", a explicat Ionescu.

Ideea este susţinută şi de unele firme de brokeraj locale, care mai deţin în prezent acţiuni la Bursă şi care nu sunt de acord ca operatorul de piaţă să stea cu banii la bancă, în timp ce majoritatea brokerilor suferă încă din cauza volumului redus de tranzacţii din piaţă.

SURSA : http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/fondurile-de-investitii-si-bancile-incep-revolutia-la-bursa-8154475

Dividende si de la fondul inchis de investitii iFond Financial

Fondul închis de investiții iFond Financial România va distribui dividende aferente exercițiului financiar de anul trecut, în valoare de 11,4 lei pe unitate de fond. Data de înregistrare a acționarilor propusă este 11 mai 2011.

Consiliul de Administrație al IFond Financial, fond listat la BVB cu simbolul IFR a propus repartizarea sub formă de dividende a sumei de 456.000 lei, reprezentând 99,84% din profitul obținut anul trecut, conform rezultatetelor preliminare neauditate.

Investitorii vor putea opta pentru plata dividendelor în cont bancar sau prin mandat poștal în perioada 16-20 mai, iar termenul de distribuție va fi 25-27 mai, foarte scurt dupa decizia AGA (in mod normal, dividendele sunt distribuite la cateva luni dupa stabilirea cuantumului si a actionarilor indreptatiti sa primeasca.)

Administratorul fondului, SAI Intercapital Investment Management, isi propune astfel o politica anuala de dividende pentru iFond Financial. Fondul a fost lansat în primavara anului trecut printr-o oferta publica initiala, iar la sfarsitul lunii trecute valoarea activului unitar net se ridica la 246,85 lei pe unitate, reprezentand o creștere de 22,2% fata de pretul din IPO. Randamentul dividendelor propuse este astfel de circa 4,6%.

SURSA : http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/dividende-si-de-la-fondul-inchis-de-investitii-ifond-financial-146177.html

Investitiile straine directe au urcat la 294 mil. euro

Din totalul investitiilor straine directe realizate de nerezidenti in Romania, 267 de milioane de euro au reprezentat credite intra-grup, iar 27 de milioane de euro participatii la capital consolidate cu pierderea neta estimata.

Investitiile straine directe au finantat integral deficitul contului curent din primele doua luni, de 44 milioane euro.

Anul trecut investitiile straine directe au totalizat 2,596 miliarde de euro, in scadere cu 25,57% fata cele din 2009, cand s-a inregistrat un nivel de 3,488 miliarde de euro. Investitiile straine directe au fost realizate in cea mai mare parte din participatii la capital, care au insumat 2,04 miliarde de euro, restul intrarilor, de 556 milioane de euro, reprezentand credite intra-grup.

Investitiile straine directe din prima luna a acestui an au totalizat 240 de milioane de euro, de opt ori mai mari comparativ cu valoarea de 31 de milioane de euro din prima luna a anului trecut.

Semnalul este pozitiv, iar estimarile pentru anul acesta indica o revenire a investitiilor straine.

Investitiile straine reprezinta speranta pentru economie in acest an, dar, cel mai probabil, se vor aprecia doar marginal fata de 2010, arata o analiza a Wall-Street.ro.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Economie/102176/Investitiile-straine-directe-au-urcat-la-294-mil-euro.html

VikingProfil investeste 1 mil. euro in jgheaburi si burlane, dupa o crestere de 58% in 2010

“Inca de la intrarea noastra in Romania, am cautat sa ne extindem prezenta la nivelul tarii si sa ne eficientizam productia. Daca in 2008 vanzarea se facea exclusiv catre clientii finali si doar in Bucuresti si Prahova, acum avem o retea de peste 150 de distribuitori si putem vinde la nivel national. De asemenea, daca la inceputul lui 2009 lucrau pentru noi in jur de 100 de salariati, in conditiile in care productia era mult mai scazuta decat in prezent, acum avem in jur de 55 de salariati, iar productia este mult mai eficienta. Astfel, am reusit sa crestem”, spune Grzegorz Siudyla, directorul general al VikingProfil, companie care din toamna anului 2009 se promoveaza prin intermediului brandului Viking Pruszynski.

Polonezii detin un teren de doua hectare in localitatea Filipestii de Padure, judetul Prahova, pe care l-au achizitionat in 2008, si pe care se afla sase linii de productie de tigla metalica si tabla cutata. De asemenea, compania produce si la Craiova, prin intermediul a doua linii.

Investitiile derulate de Blachy Pruszynski pe piata romaneasca se ridica la circa 6,5 milioane de euro si cuprind atat achizitia VikingProfil de la oamenii de afaceri Marius Ghenea si Radu Mircescu, pentru 1,7 milioane de euro, cat si sumele alocate pentru dezvoltarea productiei.

VikingProfil are o capacitate de productie anuala de trei milioane mp de tigla metalica, pe un singur schimb, la care se adauga inca 1,5 milioane mp de tabla cutata pe an, tot intr-un singur schimb.

Initial, compania poloneza a dorit sa intre in Romania prin intermediul unui proiect greenfield, pentru care a cumparat un teren de trei hectare in comuna Afumati, judetul Ilfov.

“Terenul din Afumati se afla in continuare in proprietatea noastra si nu dorim sa-l vindem, pentru ca nu ar fi rentabil din punct de vedere financiar”, apreciaza Siudyla.

Producatorul de tigla metalica si tabla cutata a crescut in fiecare an de prezenta autohtona, de la o cifra de afaceri de 16,6 de milioane de lei (4,5 mil. euro) in 2008, la 21,5 milioane de lei (5 mil. euro) in 2009, pentru a atinge o valoare de 34 de milioane de lei (8 mil. euro) anul trecut.

In ceea ce priveste profitabilitatea, compania a trecut la o pierdere neta de aproape un milion de lei (230.000 de euro) in 2009, de la un castig net de 18.137 de lei (5.000 de euro) in 2008, pentru ca anul viitor sa obtina un profit net de 1,1 milioane de lei (260.000 de euro).

“Profitul pe care l-am obtinut este unul bun, daca tinem cont ca este criza. Noi vindem sisteme complete de acoperisuri, iar o parte dintre componente, cum ar fi jgheaburile si burlanele, se importa din Polonia. Insa din cauza diferentei de curs valutar am pierdut circa 120.000 de euro”, subliniaza Siudyla.

VikingProfil importa din Polonia, prin intermediul Blachy Pruszynski, nu doar celelalte componente pentru livrarea sistemelor de acoperisuri, ci si tabla. Din cauza influentei trasportului in costul total al acoperisurilor, compania va investi circa un milion de euro intr-o linie de productie de jgheaburi si burlane, care va fi localizata tot la Filipestii de Padure. O parte din bani vor fi distribuiti si catre modernizarea facilitatilor de productie existente in localitatea prahoveana.

Investitiile vor demara spre sfarsitul anului si se vor finaliza in cursul lui 2012.

Compania si-a bugetat o crestere a cifrei de afaceri cu 30-40% in 2011.

“Cand esti o companie mica este destul de usor sa cresti. De aceea ne-a fost usor sa ne dezvoltam si in criza. Pentru ca avem costuri de functionare mult mai mici decat alti jucatori de pe piata”, mentioneaza Siudyla.

In primele trei luni ale anului, VikingProfil a vandut 180.000 mp de tigla metalica, de doua ori mai mult decat in perioada similara din 2010.

“Avansul s-a datorat conditiilor meteorologice mai bune decat anul trecut, nu faptului ca ar fi mai multi bani in piata sau ca si-ar fi revenit economia”, spune directorului general al producatorului de tigla metalica.

Cea mai mare parte a vanzarilor companiei de anul trecut s-a datorat comenzilor din zona de renovari, cererea din partea constructiilor noi fiind in continuare scazuta.

Piata de tigla metalica s-a ridicat la sfarsitul anului trecut la circa 60 de milioane de euro, potrivit estimarilor companiei, de aproape doua ori mai redusa ca valoare fata de maximul de 118 milioane de euro atins in 2010.

Siudyla isi doreste ca la VikingProfil sa devina liderul pietei de tigla metalica in urmatorii trei ani, cu o cota de piata de 20%.

“In Romania nu exista in prezent un producator de tigla metalica a carui cota de piata sa fie peste 11%, datorita specificului industriei de profil de aici”, mai spune Siudyla.

Compania poloneza a fost infiintata in 1985 si are filiale si facilitati de productie in Polonia, Ucraina, Romania, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania si Statele Unite. Anul trecut, doar vanzarile din Polonia, unde domina piata de tigla metalica, avand o cota de 25-30%, s-au ridicat la 150 de milioane de euro.

Cei mai importanti competitori de pe piata locala sunt Lindab (Suedia), Ruukki (Finlanda), Megaprofil (Belgia) si Coilprofil (Belgia).

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Companii/102210/VikingProfil-investeste-1-mil-euro-in-jgheaburi-si-burlane-dupa-o-crestere-de-58-in-2010.html

Investitorii institutionali straini detin 13% din Bursa de la Bucuresti

Persoanele juridice din Romania detin 74,72 % din capitalul social in timp ce persoanele fizice rezidente au circa 12,01%.

Investitorii persoane fizice din strainatate detin, cumulat, circa 12.500 de titluiri BVB, reprezentand 0,17%.

In structura actionariatului de pe site-ul bursei se arata ca intermediarii activi de pe BVB detin 81,86%.

Grupul de actionari care a solicitat propunerea reducerii capitalului BVB este format din mai multe fonduri de investitii din grupul Franklin Templeton, impreuna cu un alt fond strain cu participatii la operator, au declarat pentru Wall-Street.ro surse din piata de capital.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/102193/Investitorii-institutionali-straini-detin-13-din-Bursa-de-la-Bucuresti.html

Boc vrea investitori chinezi in proiectele de infrastructura

Contractele de parteneriat public-privat au reprezentat unul dintre subiectele principale ale intalnirii organizate, la Palatul Victoria, intre premierul Emil Boc si delegatia chineza condusa de Li Changchun, membru in Comitetul Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, informeaza Mediafax.

Boc a aratat ca, in urma adoptarii Legii parteneriatului public-privat, Guvernul ii asteapta inclusiv pe investitorii chinezi sa participe la modernizarea lucrarilor de infrastructura.

"Acest parteneriat public-privat ne va permite sa ne consolidam relatiile economice cu proiecte importante in energie, transporturi, cultura, mediu, agicultura, avand in vedere potentialul pe care China il are de a investi. Nu mai vorbim de lucrarile de infrastructura - fie autostrazi in regim de parteneriat public-privat sau constructia de poduri, precum podul de la Braila, ori constructia de hidrocentrale", a afirmat Boc.

Directia Generala Piata Interna si Servicii a Comisiei Europene a atras atentia autoritatilor romane ca actuala Lege a parteneriatului public-privat, intrata in vigoare in octombrie anul trecut, este in contradictie cu normele UE si a solicitat remedierea de urgenta a problemelor de neconformitate.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Economie/102194/Boc-vrea-investitori-chinezi-in-proiectele-de-infrastructura.html

GDF SUEZ Energy va investi 150 mil. lei in reteaua de gaze naturale

Suma reprezinta doar o parte din bugetul total de investitii al companiei, a afirmat David, fara a preciza insa valoarea acestuia, informeaza Mediafax.

El ocupa si functia de administrator al Camerei Franceze de Comert si Industrie din Romania si a participat miercuri la conferinta de presa in care institutia a lansat un set de propuneri privind dezvoltarea sectorului energetic romanesc.

GDF SUEZ Energy Romania (fosta companie Distrigaz Sud) face parte din grupul franco-belgian GDF SUEZ si avea in 2009 afaceri de 3,46 miliarde lei si 1,3 milioane clienti.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Companii/102190/GDF-SUEZ-Energy-va-investi-150-mil-lei-in-reteaua-de-gaze-naturale.html

Raiffeisen Asset Management, venituri duble in 2010 din administrarea investitiilor

Profitul brut a fost de aproximativ 7 milioane lei in 2010, triplu fata de cel din anul precent, se arata intr-un raport al companiei. O crestere semnificativa a fost notata si in cazul numarului de investitori in fondurile Raiffeisen, acesta ajungand la 40.000 in 2010, fata de 23.000 in 2009.

„Rezultatele inregistrate anul trecut confirma trendul puternic ascendent inceput in toamna anului 2008 si faptul ca piata fondurilor de investitii este pe cale sa devina o componenta importanta a pietei financiar-bancare din Romania. Pe termen mediu si lung exista un potential important de crestere a industriei, care se va reflecta si intr-o rentabilitate superioara a actorilor pietei”, a declarat Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.

Capitalurile proprii ale societatii s-au majorat in cursului anului trecut de la 10,1 milioane RON la 16 milioane RON.

Raiffeisen Asset Management (RAM) a reusit sa atraga cel mai mare volum al activelor de la clienti in 2010, incheind anul 2010 cu active de de peste 500 milioane euro.

Luna trecuta, RAM a controlat 38,5% din piata fondurilor de investitii din Romania, plasandu-se pe locul doi, dupa Erste Asset Management.

SURSA : http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/102201/Raiffeisen-Asset-Management-venituri-duble-in-2010-din-administrarea-investitiilor.html